Despre mine

 

Septimiu CHELCEA 

 

Data şi locul naşterii: 13.06.1940, Bucureşti.

Gradul didactic. Profesor.

Locul de muncă. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.

Studii. Licenţiat, Facultatea de Filozofie, secţia Psihologie, Universitatea Bucureşti, 1967; Doctorat în filozofie – specializarea sociologie, Universitatea Bucureşti, 1974.

Conducător de doctorat. Din 1994 în psihologie şi din 1999 în sociologie.

Stagii în străinătate. Specializare în sociologie la Universitatea din Köln (1970) în domeniul arhivării cercetărilor sociologice empirice; Vizite de documentare în Franţa, 1998; SUA, 1999 şi 2000; Anglia, 1999 şi 2002; Suedia, 1999.

Activitate didactică. Sunt titular al cursurilor:

a) Nivel universitar: Psihologie socială, Sociologia opiniei, Sociologia emoţiilor, Psihosociologia publicităţii, Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici

b) Nivel postuniversitar: Strategii şi tehnici de influenţare şi manipulare a opiniei publice, Opinie publică, justiţie socială, criminalitate, Psihosociologia publicităţii

Activităţi profesionale. Cercetător ştiinţific stagiar la Institutul de Psihologie al Academiei RSR (1967-1969); Asistent univ. la Facultatea de Filosofie (Secţia de Sociologie) din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969-1973); Lector univ. la aceeaşi facultate (1973-1976); Conf. univ. la Catedra de Sociologie din cadrul Academiei de Studii Social-Politice (1976-1989); Psiholog la Centrul de expertiză psihologică al armatei (1990): Cercetător ştiinţific principal gr. I la Institutul de Psihologie al Academiei Române (1990-1994; 2002-2003); Profesor la Facultatea de Psihologie, Sociologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1992-1996); Profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti (1996-prezent).

Alte activităţi profesionale. Profesor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1999-prezent): Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie (1992-2006); Rector al Institutului Naţional de Informaţii (1994-1999); Director al revistei „Sociologie Românească” (2003-2005) şi membru în colegiile revistelor „Psihologie Socială”, „Revista de Psihologie”, „Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice”.

Domenii de specializare generale. Cercetare calitativă în sociologie; Opinie publică; Psihosociologie; Identitate culturală; Comunicare nonverbala; Memorie socială.

Director granturi. Preluarea în mass-media a sondajelor politice (2003-2005); Sentimentele sociale: ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public postdecembrist din România (2005-2008).

Distincţii. Premiul Academiei Române „P.S. Aurelian”, 1980, pentru lucrarea „Dezvoltarea umană a întreprinderii” (coautor).

Premiul „Opera Omnia” pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică (2004).

Contribuţii ştiinţifice

1) Elaborarea şi validarea „Inventarului de atribute etnice” (1994). Adaptarea, validarea şi aplicarea pentru prima dată în România a unor instrumente de investigare precum: „Testul de interese profesionale” (1970) de Martin Irle; „Inventarul de valori profesionale” (1994) de D.E. Super; „Scala distanţei sociale” (1994) de Emory Bogardus;

2) Elaborarea teoriei „Frustrare-Submisivitate-Religiozitate” (1983) şi modificarea teoriei „Spirala tăcerii” (2007) de Elisabet Noelle-Neumann;

3) Introducerea în câmpul cercetării sociologice concrete din România a unor teme noi, precum: „Psiho-socio-tanatologia”, „Identitatea naţională”, „Comportamentul prosocial”, „Memoria socială”; „Psihosociologia zvonurilor”; „Sociologia emoţiilor”; 4) Redactarea primei „Enciclopedii de psihosociologie” (2003, în colaborare) şi a primului tratat de „Metodologie a cercetării sociologice. Meotode cantitative şi calitative” (2001, aflat în 2007 la a III-a ediţie) din literatura românească de specialitate.

Lista lucrărilor

Monografii (unic autor)

 

1. Chestionarul în investigaţia sociologică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi        Enciclopedică, 1975, 230 p.

2.  Experimentul în psihosociologie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 216 p.

3     Lungul drum spre tine însuţi, Bucureşti, Editura Militară, 1988, 220 p.

4.   Personalitate şi societate în tranziţie, Bucureşti, Editura Ştiinţă şi Tehnică S.A.,    1994, 336 p. (ISBN 973-96937-1-7)

5.   Un secol de cercetări psihosociologice. 1997-1997. Iaşi, Editura Pilirom, 2002, 229 p. (ISBN 973-683-683-846-3)

6          Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele? Bucureşti, Editura Economică, 2002, 302 p. (ISBN 973-590-750-X).

7          Opinia publică. Strategii de persuasiune şi manipulare, Bucureşti, Editura Economică, 2006, 445 p. (ISBN 973-700-196-5).

8.   Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific    în  domeniul ştiinţelor socioumane (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2000/2007, 225 p. (ISBN 978-973-711-123-4).         

  1. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a III-a, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Economică, 2001/2007, 751 p. (ISBN 978-973-323-3).

 

Volume (coautor)

 

  1. Elemente de psihosociologie a muncii eficiente, Bucureşti, Editura Politică, 1977,    145 p.  (în colab. cu Adina Chelcea).
  2. Cifrul vieţii psihice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978, 143 p. (în colab. cu Adina Chelcea).
  3. Eu, tu, noi. Viaţa psihică: ipoteze, certitudini, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Encicopedică, 1983, 266 p. (în colab. cu Adina Chelcea).
  4. Cunoaşterea de sine – condiţie a înţelepciunii, Bucureşti, Editura Albatros, 1986, 223 p. (în colab. cu Adina Chelcea).
  5. Din universul autocunoşterii, Bucureşti, Editura Militară, 1990, 250 p. (în colab. cu Adina Chelcea). (ISBN 973-32-0133-2)
  6. Comunicarea nonverbală: gesurile şi postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005, 234 p. (în colab. cu Loredana Ivan şi Adina Chelcea).
  7. Comunicarea nonverbală: gesurile şi postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005/2008, 299 p. (în colab. cu Loredana Ivan şi Adina Chelcea). (ISBN 978-973-711-160-9).

 

Volume de studii (coordonator şi autor)

 

  1. Raţiune şi credinţă (vol. I), Bucureşti, Editura  Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, 408 p. (în colaborare cu Gh. Vlăduţescu).
  2. Semnificaţia documentelor sociale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, 276 p.
  3. Raţiune şi credinţă (vol. II), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988, 452 p. (în colaborare cu Gh. Vlăduţescu).
  4. Psihosociologia cooperării şi întrajutorării umane, Bucureşti, Editura Militară, 1990, 257 p. (ISBN 973-32-0136-7)
  5. Conexiuni: filosofie, psihologie, sociologie, Bucureşti, Editura INI, 1995, 434 p. (în colab. cu L. Mitrănescu)
  6. România: accelerarea tranziţiei, Bucureşti, Editura INI, 1996, 204 p.
  7. Memorie socială şi identitate naţională, Bucureşti, Editura INI, 1998, 230 p. (ISBN 973-98181-5-3)
  8. Inerethnic relations in Romania. Sociological diagnosis and evaluation of tendencies, Cluj-Napoca, Editura Carpatica, 1995, 350 p. (în colab. cu I. Bădescu şi D. Abraham). (ISBN  973-97325-2-6)
  9. Refracţia sociologică şi reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie şi preluarea lor în mass media, Bucureşti, Editura Economică, 2005, 278 p. (în colab. cu Gabriel Jderu) (ISBN 973-709-171-X)

10.  Psihosociologia. Teorie şi aplicaţii, Bucureşti, Editura Economică, 2006, 318 p. (ISBN  973-709-210-4)

11.  Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Iaşi, Editura Polirom, 2008, 420 p. (ISBN  978-973-46-0868-3)

12.  Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor. Bucureşti, Editura Humanitas, 2008, 350 p. (coord.). (ISBN 978-973-50-2403-4)

 

Studii în volume

 

  1. Industrializare şi urbanizare, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970 (coord. Traian Herseni).
  2. Procesul de urbanizare în România. Zona Slatina-Olt, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970 (coord. M. Constantinescu şi H.H. Stahl).
  3. Urban Groweth Process in Romania, Bucureşti, Editura Meridiane, 1974 (coord. M. Constantinescu, H.H. Stahl şi I. Drăgan).
  4. Dezvoltarea umană a întreprinderii, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1980 (coord. C. Zamfir).
  5. Dicţionar de psihologie socială, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.
  6. Epistemologia ştiinţelor sociale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981 (coord. A. Botez, V. Tonoiu şi C. Zamfir).
  7. Modul de viaţă şi calitatea vieţii, Bucureşti, Editura Politică, 1982 (coord. I. Rebedeu şi C. Zamfir).
  8. Authority and Reward in Organizations, Ann Arbor, The University of Michigan, 1986 (coord. A. Tannenbaum şi T. Rozgonzi).
  9. Psihologia socială în România, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1984 (coord. A.Tucicov-Bogdan).

10.  Comportament şi civilizaţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 (coord. A. Neculau).

11.  Omul, fiinţă supremă, Bucureşti, Editura Militară, 1989 (coord. Paul Popescu-Neveanu)

12.  Calitatea vieţii, Bucureşti, Editura Politică (coord. C. Zamfir) ??????????

13.  Comportament şi personalitate, Bucureşti, Editura Militară,1991 (coord. A. Neculau).

14.  Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel, 1993 (coord. C. Zamfir şi L. Vlăsceanu). (ISBN 973-48-1011-1)

15.  Şcoala sociologică de la Bucureşti. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Metropol, 1996 (coord. Maria Larionescu). (ISBN 973-562-077-4)

16.  Psihologie socială. Aspecte contemporane, Iaşi, Editura Polirom, 1996 (coord. A. Neculau). (ISBN 973-9248-07-1)

17.  Tineretul deceniului unu. Provocările anilor ‘90, Bucureşti, Editura Expert, 1996

      (coord. I. Mărginean).

16. Reprezntarea mintală a self-ului şi a altora (în colab). În Stereotipuri, reprezentari şi identitate socială (pp. 233-246). (ISBN 973-9450-67-9).

17. Analiza secundară a cercetărilor sociologice. În Sociologie, etică şi politică socială          (pp. 101-118). Piteşti: Universitatea din Piteşti, 2001. (ISBN 973-9450-79-2)

18. O istorie succintă a psihologiei sociale (în colab. cu Şt. Boncu, pp.28-41)) şi Comportamentul prosocial (pp. 178-195). În A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socială, Iaşi, Editura Polirom, 2003. (973-681-759-9-8).

19. Traian Herseni – clasic al psihosociologiei româneşti. În M. Diaconu (ed.), Traian Herseni în critica vremii (pp. 310-325), Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2008 (ISBN 978-973-690-731-9)

20. Officialisation de la représentation privé. Étude de cas: le dossier de cadre d’un professeur universitaire, 1950-1965. În A. Neculau (sous diredction de). La vie quotidienne en Roumanie sous le communisme (pp. 129-142). Paris, L’Harmattan, Franţa, 2008 (978-2-296-06300-6)

21. Manipularea comportamentală: delimitări conceptuale. În M. Şleahtiţchi (coord.) Manipularea în posttotalitarim (pp. 19-25). Chişinău, Editura Gunivas, 2008 (ISBN: 978-9975-908-67-2)

22. Tehnici clasice de manipulare comportamentală: piciorul în uşă, uşa în faţă, momeala. În M. Şleahtiţchi (coord.) Manipularea în posttotalitarim (pp. 46-50). Chişinău, Editura Gunivas, 2008 (ISBN: 978-9975-908-67-2)

23. Noi abordări ale tehnologiei de manipulare comportamentală: profeţia autorealizatoare implicită. În M. Şleahtiţchi (coord.) Manipularea în posttotalitarim (pp. 51-65). Chişinău, Editura Gunivas, Republica Moldova, 2008 (ISBN: 978-9975-908-67-2) (în colab.)

24. Manipularea prin preluarea în presă a sondajelor de opinie publică. Cazul Gallup International end of year Poll 2003. În M. Şleahtiţchi (coord.) Manipularea în posttotalitarim (pp. 101-121). Chişinău, Editura Gunivas, 2008 (ISBN: 978-9975-908-67-2) (în colab.)


Studii în reviste de specialitate (selectiv)

 

  1. Contribuţii la studiul personalităţii în concepţia unei antropologii integrale. Studii şi cercetări de antropologie, 1968, 1 (în colab. cu V.V. Caramelea et al.).
  2. Aspecte psihosociale privind schimbarea mediului de muncă. Revista de Psihologie, 1968, 1.
  3. Orientări actuale în studierea intereselor profesionale. Revista de Psihologie, 1970, 1.
  4. Metoda observaţiei direte în studiul complex al muncii. Viitorul social, 1972, 2.
  5. Dominanta intereselor profesionale la elevii liceelor teoretice. Viitorul social, 1974, 4.
  6. Estetica industrială, ergonomia şi sociologia. Analele Universităţii Bucureşti. Sociologie, 1972.
  7. Preliminarii la o cercetare sociologică. Analele Universităţii Bucureşti. Sociologie, 1973 (în colab. cu I. Chelcea)..
  8. Navetismul şi adaptarea la munca industrială. Viitorul social, 1973, 2.
  9. Traditional values and new behaviour modele. The Social Future, 1978 (în colab. cu D. Abraham).

10.  Industrial work satisfaction. Revue Romine des Sciences Sociales, 1980, 24.

11.  Experiments in the social psychology. Revue Romine des Sciences Sociales, 1983, 1.

12.  Interesele umane în perspectiva psihosociologiei. Revista de Psihologie, 1983, 4.

13.  Zona Muscel: o perspectivă socio-etnografică. Viitorul social, 1984, 6 (în colab. cu I. Chelcea).

14.  Ion Clopoţel – sociolog şi publicist patriot. Viitorul social, 1986, 6 (în colab. cu I. Filipescu).

15.  Priorităţi actuale în cercetaea sociologică. Viitorul social, 1987, 1.

16.  Ferdinand Tönnies şi sociologia românească. Viitorul social, 1988, 5.

17.  Peace in the value sistem of young workers, Revue Romine des Sciences Sociales, 1988, 2.

18.  Forme tradiţionale de cooperare în viaţa poporului român. Sociologie românească, 1990, 1-2 (în colab. cu I. Chelcea). (ISSN 1220-538)

19.  Interpretarea psihosociologică a legendei-mit despre Negru Vodă, Sociologie românească. 1990, 3-4 (în colab. cu I. Chelcea). (ISSN 1220- 5389) 

20.  Imaginea de sine a românilor, Revista de Psihologie, 1991, 1-2. (ISBN 0034-8759)

21.  Schimbări în opiniile şi atitudinile politice ale populaţiei din România după decembrie 1989. Revista de Psihologie, 1992, 3 (în colab. cu Aurora Liiceanu). (ISBN 0034-8759)

22.  Repere pentru o analiză psihosociologică a manipulării. Revista de Psihologie, 1992, 1. (ISBN 0034-8759)

23.  „Locul controlului” şi emergenţa zvonurilor. Revista de Psihologie, 1993, 3 (în colab. cu Maria Moţescu şi Viorica Tighel). (ISBN 0034-8759)

24.  „Locul controlului” şi acceptarea valorilor sociale. Revista de Psihologie, 1994, 2 (în colab. cu Maria Moţescu şi Viorica Tighel). (ISBN 0034-8759)

25.   The Ethnic attitudes of the Romanian. Romanian Journal of Sociology, 1994, 1.

         (ISSN 120-3688)

26. Social representation of Romanian’s national identity. Romanian Journal of Sociology, 1994, 1. (ISSN 120-3688)

27.  Periodizarea psihosociologiei, Psihologie socială, 1998, 2. (ISSN 1454-5667)

28. O tehnică psihosociologică de manipulare comportamentală: profeţia autorealizatoare implicită. Psihologie socială, 1999, 3 (în colab. cu L. Radu şi C. Ciupercă). (ISSN 1454-5667)

  1. Justiţia socială în perioada de tranziţie în România: opinii studenţeşti, Psihologie socială, 2000, 5 (în colab. cu L. Radu şi C. Ciupercă). (ISSN 1454-5667)

30  Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia postcomunistă din Romnia. Revista      română de comunicare şi relaţii publice, 2000, 2-3, (ISSN 1454-8100).

  1. Oficializarea reprezentării private a propriei vieţi, Sociologie românească, 2000, 2, 141-154.
  2. Reprezentarea mintală a self-ului şi a altora. Efectul Muhamad Ali în România. Particularităţi ale tranziţiei. Revista de psihologie aplicată, 2, 2, 109-120 (în colb. Cu Ovidiu Lungu, Lucian Radu, Mihaela Vladuţ) (ISSN 14548062)
  3. Justiţia socială socialistă şi comunismul rezidual în România după un deceniu de tranziţie. Psihologie socială, 2001, 7. (ISSN 1454-5667)
  4. Psihosociologia: spre o nouă sinteză. Sociologie Românească, 2003, 1-2, 31-57 (colab. cu P. Iluţ). (ISSN 1220-5389)
  5. Psihosociologia: spre o nouă sinteză. Rervista de psihologie, 2003, 3-4, 159-165. (ISBN 0034-8759)
  6. Psychosociological interpretation of myth-legend on Negru Vodă. Romanian Journal of Sociology, XIV, 1-2, 96-108 (în colab. cu Ion Chelcea) (ISSN 1220-3688)
  7. Sef-ul şi organizarea socială. Cu referire la self-ul românesc în tranziţie. Revista de psihologie organizaţională. 2004,  1-2, 35-44. (ISSN 1582-5906)
  8. Preluarea datelor din sondajele de opinie publică în mass media din România în anul electotral 2004: incorectitudine, subiectivitate şi ambiguitate. Sociologie Românească. 2004, 3, 96-107 (în colab. cu G. Jderu)
  9. Opinia publică despre criminalitate, justiţie şi poliţie. Sociologie Românească, 2005, 3, 2, 59-77.
  10. Cultura organizaţională – cultură a plagiatului? Psihologia socială, 2006, 17, 57-76 (în colab. cu G. Jderu şi A. Moldoveanu). ISSN 1454-5667
  11. Emoţiile în viaţa socială. Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public postdecembrist din Romînia. Sociologie Românească, 2007, 1, 24-43. ISSN 1220-5389
  12. Sociologia emoţiilor: teorii culturale. Sociologie Românească, 2007, 2, 149-164. ISSN 1220-5389
  13. Sociologia emoţiilor: teorii culturale. Revista de psihologie organizaţională, 2007, 3-4, 87-104. (retipărit)
  14. Traian Herseni – clasic al psihosociologiei româneşti. Sociologie Românească, 2007, 5-12. ISSN 1220-5389
  15. Zvonurile de acum 40 de ani. August 1968: invadarea Cehoslovaciei şi ingrijorarea României. Sociologie Românească, 2008, 6, 3-4, 5-17 (în colab. cu Aurelian Stoica).
  16. Influenţă sau manipulare prin sondaje de opinie? Sociologie Românească, 2008, 6, 3-4, 18-29 (în colab. cu D. Abraham şi Ionela Şufaru).
  17. Old people’s discrimination on the work market and personalized social assistance. Buletin ştiinţfic. Seria: Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Piteşti, 2008, 2, 12-23.
  18. Opinia publică despre discriminarea socială. O analiză secundară a Barometrului special 296 (iunie 2008). Sociologie Românească, 2009, 7, 1, 10-24 (în colab. cu  D. Abraham).
  19. Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România – o schiţă psihosociologică. Sociologie Românească, 2009, 7, 4, 3-18.

 

 

Manuale universitare

Elemente de sociologie industrială, Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza”, 1975, 230 p.    (în colab. cu A. Neculau).

Metode şi tehnici de cercetaresociologică (partea I), Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, 1992, 100 p.

Cunoaştereavieţii sociale: fundamente metodologice. Bucureşti, Editura INI

          (ISBN 973-97098-1-8)

Cunoaşterea vieţii sociale: chestionarul şi interviul în ancheta sociologică. Bucureşti, Editura INI, 1996, 141 p. (ISBN 973-97098-2-6)

Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici. Deva, Editura Destin, 1998, 600 p. (în colab. cu I. Mărginean şi I. Cauc). (ISBN 973-9105-30-0)

Sociologia opiniei publice. Bucureşti, Editura SNSPA, 2000, 175 p.

          (ISBN 973-99986-6-6)

Tehnici de cercetare sociologică. Bucureşti, Editura SNPA, 2001, 236 p.

         (ISBN 973-8309-05-0)

Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti, Editura Comunicare ro, 2004, 287 p.

(ISBN 973-711-027-7)

Psihologie socială. Zece lecţii.  Bucureşti, Editura Economică, 2005, 224 p. (ISBN 973-709-12-8)

 

Manuale pentru liceu

 

1. Sociologie. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Economică, 2001,

    175 p., ISBN 973-8318-04-1 (coord. împreună cu C. Zamfir şi autor,

    cap. 1, 3, 8, 17). 

1. Sociologie. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Economică, 2006,

    160 p., ISBN 978-973-8318-67-X (coord. împreună cu C. Zamfir şi autor,

    cap. 1, 2, 8, 9) 

 

 

Ediţii îngrijite/prefaţate (de Septimiu Chelcea)

 

1. Jean-Noel Kapferer [1993](2006) Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de comunicare (ediţia a II-a).  Bucureşti: Editura Humanitas (Prefaţă). (ISBN 973-28-0448-3)

Personalităţi ale culturii româneşti şi universale. Bucureşti: Editura INI (editare şi Prefaţă). (ISBN 973-98181-9-6)

Henri H. Stahl [1934](2001) Tehnica monografiei sociologice. Bucureşti: Editura SNSPA (îngrijiea ediţiei şi Prefaţă).

Lucian Radu şi Cristian Ciupercă (2001) Manipulara gândirii şi comportamentului. Bucureşti: Editura  XX (Prefaţa).

Ion Chelcea (2001) Etnografie şi sociologie. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti (îngrijirea ediţiei şi Prefaţă). (973-575-583-1)

Ion Chelcea (2002) Privire către noi înşine, ca popor. Piteşti, Universitatea din Piteşti (îngrijirea ediţiei şi Postfaţă) (ISBN 973-690-054-1)

Dimitrie Gusti şi Traian Herseni (eds.) [1940](2002) Îndrumări pentru monografiile sociologice (ediţia a II-a). Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti (Postfaţă) (ISBN 973-575-662-5)

Ion Chelcea (2005) Botenii Muscelului şi oamenii săi buni şi bătrâni. Bucureşti, Editura Tritonic (îngrijirea ediţiei şi Prefaţă). (ISBN 973-733-034-X)

Mircea Agabrian (2005) Analiza de conţinut. Iaşi, Editura Polirom (Prefaţă)

Allan G. Johnson (2007) Dicţionarul Backwell de sociologie. Bucureşti, Editura Humanitas (Prefaţă şi control ştiinţific) (ISBN 978-973-50-1632-6)

Ion Chelcea (2010) Agricultura la români

Recenzii (de Septimiu Chelcea)

 

2004

Revista Română de Sociologie, 2003, 14, 1-2 (Sociologie Românească, 2, 3, 247-249)

Revista de Cercetare şi Interveţie Socială, 2004, 4 (Sociologie Românească, 2, 2, 249-250).

Revista Universitară de Ştiinţe Sociale, 2004, 1, 1 (Sociologie Românească, 2, 2, 250-251)

Noam Chomsky, Putere şi teroare. Convorbiri şi interviuri după 9/11, New York: Seven Stories Press (Sociologie Românească, 2, 2, 203-205. C.S. Anghel)

Pihologie Socială, 2003, 11 (Sociologie Românească, 2, 2, 222-223)

2006

Henri H. Stahl. Oameni de altădată. Paris-Bucureşti, Laboratoire d’Anthropologie, 2006 (Sociologie Românească, 4, 3, 182-184)

2007

Allan G. Johnson. Dicţionar Blackwell de sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic. Bucureşti, Editura Humanitas, 2007 (Sociologie Românească, 5, 4, 156-158)

Philip Zimbardo. The Lucifer Effect. New York, Random House (Sociologie Românească, 5, 4, 158-161)

2008

Sanda Golopenţia. Emigraţia Carter, 2008, Bucureşti, Editura Paidea (Sociologie Românească, 2008, 2, ?)

2009

Walter Lippmann. Opinia publică. Bucureşti, 2009, Editura Comunicare.ro (Sociologie Românească, 7, 4, 202-205)

 

 

Diverse (de Septimiu Chelcea)

 

1994

Indicatorii audienţei radio-tv. Modalităţi de calcul. Buletin. Consiliul Naţional al Audiovizualului, 1994, 7, 43-48 (multiplicat)

2003

In memoriam R.K. Merton (grupaj realizat de S.C.). Sociologie Românească, 2003, 3, 142-150.

2004

Convorbiri sociologice. Ioan Mărginean, la împlinirea vârstgei de 60 de ani. Sociologie Românească, 2, 2, 224-258.

2005

Convorbiri sociologice. Constantin Schifirneţ la 60 de ani. Sociologie Românească, 3, 3, 188-193.

2006

 Convorbiri sociologice. Profesorul Cătălin Zamfir la împlinirea vârstei de 65 de ani. Sociologie Românească, 4, 1, 188-193.

2008

Discriminarea vârstnicilor pe piaţa muncii. Caiete de sociologie, 2008, 1, 7-27.

 

Recenzii: cărţi de Septimiu Chelcea

 

2000

Elena Beca. Sociologie Românească, 2000, 2, 165-166 (Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Bucureşti, Editura Economică, 2001)

2005

Gabriel Jderu. Sociologie Românească, 2005, 2, 218-221 (Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2006)

Octavian Rujoiu. Sociologie Românească, 2005, 2, 217-218 (Psihologir socială. Zece lecţii. Bucureşti, Editura Economică, 2005) 

2006

Cristina Târhaş. Sociologie Românească, 2006, 4, 1, 237-240 (Psihosociologie. Teorie şi aplicaţii. Bucureşti, Editura Economincă, 2006)

Petre Datculescu. Sociologie Românească, 2006, 4, 3, 184-185 (Opinie publică. Strategii de persuasiune şi manipulare. Bucureşti, Editura Economică, 2006)

2008

Irina Cristescu. Psihologia socială, 2008, 21, 1, 184-186 (Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii, ediţa a II-a, Bucureşti, Editura Polirom, 2008)

Şerban Cionoff. Jurnalul Naţional, 21.09.08, p. 34 (Despre gesturi şi (im)postură).

2009

Irina Cristescu. Sociologie Românească, 2009, 2, 167-168. (Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008)

Dicţionare (despre Septimiu Chelcea)

 

Costea, Ştefan (coord.). (2001). Sociologi români. Mică enciclopedie (p. 104). Bucureşti: Editura Expert.

Şchiopu, Ursula (coord.). (1997). Dicţionar de psihologie (p. 150). Bucureşti: Editura Babel.

Noveanu, Eugen şi Potolea, Dan (eds.). (2007). Şiinţele educaţiei. Dicţionar enciclopedic (vol. 1, pp. 151-152). Bucureşti: Editura Sigma.

6.01.2010

Septimiu CHELCEA

 

 

Data şi locul naşterii: 13.06.1940, Bucureşti.

Gradul didactic. Profesor.

Locul de muncă. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.

Studii. Licenţiat, Facultatea de Filozofie, secţia Psihologie, Universitatea Bucureşti, 1967; Doctorat în filozofie – specializarea sociologie, Universitatea Bucureşti, 1974.

Conducător de doctorat. Din 1994 în psihologie şi din 1999 în sociologie.

Stagii în străinătate. Specializare în sociologie la Universitatea din Köln (1970) în domeniul arhivării cercetărilor sociologice empirice; Vizite de documentare în Franţa, 1998; SUA, 1999 şi 2000; Marea Britanie, 1999 şi 2002; Suedia, 1999.

Activitate didactică. Sunt titular al cursurilor:

a) Nivel universitar

Psihologie socială

Sociologia opiniei

Sociologia emoţiilor

Psihosociologia publicităţii

Metodologia cercetării sociologice. Meode şi tehnici

b) Nivel postuniversitar

Tehnici şi strategii de influenţare şi manipulare a opiniei publice

Opinie publică, justiţie socială, criminalitate

Psihosociologia publicităţii

 

Activităţi profesionale. Cercetător ştiinţific stagiar la Institutul de Psihologie al Academiei RSR (1967-1969); Asistent univ. la Facultatea de Filosofie (Secţia de Sociologie) din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969-1973); Lector univ. la aceeaşi facultate (1973-1976); Conf. univ. la Catedra de Sociologie din cadrul Academiei de Studii Social-Politice (1976-1989); Psiholog la Centrul de expertiză psihologică al armatei (1990): Cercetător ştiinţific principal gr. I la Institutul de Psihologie al Academiei Române (1990-1994; 2002-2003); Profesor la Facultatea de Psihologie, Sociologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1992-1996); Profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti (1996-prezent).

Alte activităţi profesionale. Profesor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1999-prezent): Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie (1992-2006); Rector al Institutului Naţional de Informaţii (1994-1999); Director al revistei „Sociologie Românească” (2003-2005) şi membru în colegiile revistelor „Psihologie Socială”, „Revista de Psihologie”, „Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice”.

Domenii de specializare generale. Cercetare calitativă în sociologie; Opinie publică; Psihosociologie; Identitate culturală; Comunicare nonverbala; Memorie socială.

Director granturi. Preluarea în mass-media a sondajelor politice (2003-2005); Sentimentele sociale: ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public postdecembrist din România (2005-2008).

Distincţii. Premiul Academiei Române „P.S. Aurelian”, 1980, pentru lucrarea „Dezvoltarea umană a întreprinderii” (coautor).

Premiul „Opera Omnia” pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică (2004).

Contribuţii ştiinţifice

1) Elaborarea şi validarea „Inventarului de atribute etnice” (1994). Adaptarea, validarea şi aplicarea pentru prima dată în România a unor instrumente de investigare precum: „Testul de interese profesionale” (1970) de Martin Irle; „Inventarul de valori profesionale” (1994) de D.E. Super; „Scala distanţei sociale” (1994) de Emory Bogardus;

2) Elaborarea teoriei „Frustrare-submisivitate-religiozitate” (1983) şi modificarea teoriei „Spirala tăcerii” (2007) de Elisabet Noelle-Neumann;

3) Introducerea în câmpul cercetării sociologice concrete din România a unor teme noi, precum: „Psihosociotanatologia”, „Identitatea naţională”, „Comportamentul prosocial”, „Memoria socială”; „Psihosociologia zvonurilor”; „Sociologia emoţiilor”; 4) Redactarea primei „Enciclopedii de psihosociologie” (2003, în colaborare) şi a primului tratat de „Metodologie a cercetării sociologice. Meotode cantitative şi calitative” (2001, aflat în 2007 la a III-a ediţie) din literatura românească de specialitate.

5) Reprezentarea grafică a fricilor sociale sub forma „Piramidei fricilor sociale” (2009).

_____________________________________________________________________________________________

Interviu în Observatorul Militar 2011, nr.18 (1103), pag. 24

1. Sunteţi şi psiholog, şi sociolog. Cât de greu era să fiţi şi una, şi alta înainte de 1989, în România? Dar după 1989?

Sunt de fapt, sau îmi place să cred că sunt, psihosociolog. Locul “Psihosociologiei” ca disciplină relativ independentă în sistemul ştiinţelor socioumane se află la confluenţa psihologiei, sociologiei, dar şi a istoriei, etologiei, antropologiei, etnologiei, lingvisticii, literaturii beletristce etc. Este adevărat că, administrativ, în universităţi, la noi ca şi pe plan mondial, “Psihologia socială” (sau “Psihosociologia” – cum definesc eu domeniul de studiu interdisciplinar al interacţiunii comportamentelor umane prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social) se predă atât în cadrul departamentelor de psihologie, cât şi de sociologie. Există chiar o “psihologie socială a psihologilor” şi o “psihologie socială a sociologilor”.

          Dar să nu ne pierdem în distincţii epistemologice şi, mai ales, să nu facem “ceartă de cuvinte” (unii colegi denumesc “cea mai umană dintre disciplinele socioumane” cu termenul “psihologie socială”, alţii cu cel de “sociopsihologie”, iar eu folosesc denumirea de “psihosociologie” – şi vă asigur că nu sunt singurul care preferă acest termen).

          M-aţi întrebat cât de greu mi-a fost înainte şi după decembrie 89 să profesez ca psiholog şi sociolog. Înţeleg întrebarea ca o invitaţie la o discuţie despre influenţa contextului social asupra ştiinţelor socioumane. Ei bine, în orice sistem totalitar, ştiinţele sociale şi umaniste au fost şi sunt încorsetate, dacă nu chiar lichidate.

Să ne reamintim că după instalarea comunismului adus în România pe şenilele tancurilor sovietice, sociologia a fost desfiinţată ca disciplină academică, iar unii dintre membrii marcanţi ai “Şcolii Sociologice de la Bucureşti” de sub conducerea lui Dimitrie Gusti au fost întemniţaţi sau siliţi să-şi câştige o neagră bucată de pâine practicând alte profesii. Timp de două decenii nu s-a mai făcut sociologie în România. Aceasta şi explică rămânerea în urmă a reflecţiei sociologice la noi. Când, în 1965, a fost recunoscută ca ştiinţă, relansarea sociologiei nu s-a produs prin conectarea la tradiţia “Şcolii lui Dimitrie Gusti”, ci prin încercarea de subordonare a ei faţă de ideologia comunistă, faţă de materialismul dialectic şi istoric. A fost o perioadă eroică a sociologilor de atunci, care au încercat să facă cercetare concretă, obiectivă, în condiţiile în care se dorea să facem propagandă.

Constat că şi astăzi unii colegi psihosociologi fac, în loc de ştiinţă politică, propagandă anticomunistă. Sunt aşa-numiţii “retrodizidenţi”. După prăbuşirea comunismului este uşor să faci disecţia lui; mai dificil este să radiografiezi societatea prezentă, să încerci să identifici “ce merge”, “ce nu merge” şi, mai ales, “de ce”. Ca să nu mai vorbim de datoria pe care o avem ca sociologi să semnalăm public derapajele de la democraţie, corupţia, inegalităţile sociale, starea de sărăcie a unei mari părţi din populaţia ţării etc.

Aş spune, cu un cuvnt, că în perioada comunistă a fost greu să faci cercetare psihosociologică şi că nici acum nu este uşor.    

2. În pofida unor evidente schimbări de mentalitate, românii nu se înghesuie, în situaţii critice, la psiholog sau psihiatru, ci mai degrabă se îndreaptă spre Biserică. De ce le este atât de greu românilor să apeleze la psiholog?

Aici sunt două întrebări: “De ce au românii încredere în biserică” şi “De ce nu au încredere în psihologie”. La prima întrebare aş încerca să răspund invocând ipoteza “frustrare–submisivitate–religiozitate”. Frustrarea absolută sau relativă (sărăcia, percepţia că nu primesc ce merită şi cât merită din partea societăţii) îi orientează spre religie pe cei care au o tendinţă puternică  spre supunere faţă de autoritate. Sigur, un “fapt social” – cum este şi “religiozitatea” – are o cauzalitate multiplă. Eu, ca skeptic, ca psihosociolog, supun analizei raţionale atât adevărurile revelate, cât şi adevărurile ştiinţei. Biserica funcţionează în ţara noastră ca un “burete” ce absoarbe nemulţumirea oamenilor şi îi îndeamnă spre supunere.

          De ce nu se înghesuie la psiholog sau la psihiatru în situaţii critice pentru sănătatea lor ? Şi de această dată, cauzalitatea este multiplă: nu au cultura necesară, nu au informaţii suficiente despre boala şi sănătatea psihică, dar şi consideră a fi ruşinos să apelezi la psihiatru sau la psihoterapeut. Cabinetele psihologice s-au deschis relativ recent, sunt puţin numeroase şi, mai ales, costă. Foarte probabil că s-ar putea invoca şi alte cauze, dar mă opresc aici.

          Aş adăuga faptul că azi, în România, sunt mult mai multe biserici şi mult mai mulţi preoţi decât cabinete de psihologie şi psihoterapeuţi. Ca să nu mai vorbim de ghicitoare, vindecători ambulanţi, vrăjitoare. Apariţia în emisiunile TV a acestor “persoane dubioase” este mai frecventă decât participarea specialiştilor psihologi, sociologi sau psihiatri la dezbaterea problemelor de sănătate. Sper ca lucrurile să se schimbe în bine.  

3. Cît de multă încredere ar trebui să avem în sondajele de opinie? Identifică ele o realitate controlabilă sau o mistifică, voluntar ori involuntar, speculând emoţional unele stări de spirit?

Ca profesor onorific, predau la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, în regim de “plată cu ora” – deci aproape gratis! – cursul de “Opinie publică”. Aş putea să nu am încredere în ceea ce predau studenţilor? Aş fi ca un preot care nu crede în Dumnezeu! Sondajele de opinie aproximează la un moment dat o realitate dinamică, opinia publică. Orice măsurătoare conţine şi o eroare. “Faptele sociale” nu fac excepţie. Să nu cerem sondajelor mai mult decât pot ele da. Realizate cu profesionalism şi cu respectarea deontologiei sociologice, sondajele de opinie publică se conjugă foarte bine cu democraţia. Sigur, sondajele de opinie publică pot înregistra şi eşecuri, dar – cum spunea un mare specialist francez, profesorul Jean Stoetzel, fondatorul Institutului Francez de Opinie Publică – “nimeni nu condamnă aviaţia pentru că un avion se prăbuşeşte”.

          Vreau să precizez, în pofida declaraţiei unor “pseudo-oameni politici” sau “falşi analişti politici”, că publicarea datelor din sondajele de opinie publică, dată fiind compensarea efectului regrupării în jurul învingătorului din sondaje (bandwagon effect) cu efectul invers, de regrupare în jurul celui învins (underdog effect), nu influenţează semnificativ votul populaţiei.

4. Aţi fost, pentru o vreme, psiholog la Centrul de Expertiză Psihologică al Armatei. Ce v-a atras spre armată, ce v-a determinat să renunţaţi la această poziţie profesională?

În decembrie 89, desfiinţându-se “Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice”, unde predam cursul de psihologie socială, am rămas fără serviciu. M-am hotărât să mă ţin departe de viaţa partidelor politice. Mi s-a părut că instituţia militară este, în acest sens, locul cel mai potrivit. În plus, să ne amintim, în vâltoarea evenimentelor din decembrie 89, oamenii scandau “Armata e cu noi!”. Am vrut să fiu şi eu cu armata. Şi nu regret niciun moment experienţa de la Centrul de Expertiză Psihologică al Armatei, chiar dacă, doctor în sociologie fiind, cu peste 20 de ani vechime în profesie şi autor al mai multor cărţi de psihologie (unele apărute la Editura Militară – singura care, după scandalul cu “Meditaţia transcendentală”, mai avea cutezanţa să publice lucrări de psihologie), am fost încadrat ca psiholog, angajat civil “la bază”. Rămân recunoscător comandantului de atunci al Centrului, lt-col. Bărbuţă, pentru că la angajare a garantat moral şi profesional pentru mine şi pentru că m-a implicat în selecţia psihologică a ofiţerilor SPP, la infiinţarea acestei structuri militare. Cu această ocazie, am aflat de la sursă cum s-au desfăşurat evenimentele care au schimbat radical situaţia socială, economică şi politică din ţara noastră.

          Ataşamentul meu faţă de armată se datorează, probabil, şi unui “amănunt biografic”: tatăl meu a fost copil de trupă şi a fost susţinut financiar la şcoală din banii Regimentului 24 infanterie, retras în 1917 la Roman, comandat de generalul Gheorghiu. Fără acest sprijin, n-ar fi ajuns doctor în etnografie şi sociologie, conferenţiar la Universitatea din Iaşi, unde a ţinut primele cursuri de etnografie, iar în 1949 a fondat “Muzeul de Etnografie al Moldovei”. Doi ani mai târziu a fost “epurat” din învăţământ pe motive politice. Istorie !

          În martie 1990, am trecut de la Centrul de Expertiză Psihologică al Armatei la Institutul de Psihologie al Academiei Române, atunci reînfiinţat, întorcându-mă astfel la instituţia unde am debutat ca cercetător ştiinţific în 1967. Arc peste timp.           

5. Nu vă încearcă, uneori, regretul că lucrarea dumneavoastră cea mai răspândită/citită –  “Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane” –, ajunsă la ediţia a IV-a, la concurenţă cu o alta, a semioticianului şi literatului Umberto Eco, nu are nicio legatură cu dubla dumneavoastră specializare (psihologie-sociologie)? Cum v-a venit ideea elaborării acestei lucrări?

Sugeraţi că am rămas în conştiinţa publică printr-o lucrare didactică, nu de cercetare ştiinţifică? Nu, nu regret. Am fost profesor şi vreau să ramân în amintirea colegilor şi studenţilor ca profesor! Prin lucrarea la care vă referiţi cred că le-am oferit tinerilor o unealtă de cercetare ştiinţifică. Ce poate spera mai mult un profesor universitar decât să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe?! În această idee am publicat, la începutul anului curent, primul Manual de redactare în ştiinţele socioumane (Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2011, 251 p.) din literatura noastră de specialitate.

6.În final, v-aş întreba, există în cariera dumneavoastră vreun sondaj sau o analiză sociologică ale căror rezultate au reuşit să vă bulverseze prin concluziile desprinse?

Dintre toate, aceasta mi se pare cea mai dificilă întebare. De aceea aţi lăsat-o pentru finalul discuţiei?

          Ei bine, da. Au fost mai multe cercetări psihosociologice care au produs date neaşteptate şi nedorite de mine. Mă voi referi doar la două dintre ele: în 1992, în cadrul sondajului de opinie privind “Imaginea de sine a românilor”, am aflat că noi ne atribuim mai multe defecte decât calităţi, ceea ce contrazice teoria atribuirii membrilor in-group-ului, cu precădere a caracteristicilor psiho-morale pozitive. Apoi, cercetând “Harta mintală a studenţilor”, am constatat, în 1997, că aceştia îşi reprezentau România disproporţionat de mică faţă de harta geografică, plasând-o mult în Balcani.

Nu mi-au plăcut deloc aceste constatări, dar am publicat rezultatele

întocmai. Amicus Plato, sed magis amica veritas.     

 Septimiu Chelcea

                                                                                                                   Prof. onorific, Universitatea din Bucureşti

13 Răspunsuri to “Despre mine”

  1. Cristina Says:

    Impresionanta opera de o viata, domnule Profesor.
    E de mirare ca, in societatea noastra mercantila, superficiala si existential-dilematica mai sunt oameni pentru care stiinta si condeiul a ramas un modus vivendi atractiv si pasionant.
    Pentru acesti (putini) incapatanati, jos palaria!

  2. Alina D. Says:

    Din pacate astazi unii se autodeclara sociologi. Insa daca ar trebui sa se inscrie in traditia romaneasca de socilogie ar mai avea ceva de scris in domeniu comparativ cu mostenirea lasata de dumneavoasta. Va marturisesc ca imi este greu sa abordez un subiect din domeniu daca nu-l gasesc mai intai sistematizat in cartile dumneavoastra.
    Va multumesc, domnule Profesor, pentru ca din anul al doilea de facultate, de cand v-am avut profesor, referatele mele si parcursul meu univeristar s-au imbunatatit radical.

  3. bobod Says:

    va multumim domnule Profesor!
    Intalnirea cu dvs a ramas in mintea noastra ca – ” Cel mai organizat prof si cel mai profesionist!

  4. denisa paunescu Says:

    Buna seara! dat fiind faptul ca nu am reusit sa dau de adresa dumneavoastra de email va scriu aici. Mi-a placut prezentarea power point pe care ne-ati aratat-o astazi la MTCS (celor de la antropologie) si totodata mi-a placut si ideea pe care ne-ati sugerat-o, vrand a incerca sa fac si eu una.
    Va multumesc mult!o seara buna!

    P.S- va las adresa mea..paunescudenisa@ymail.com

  5. Enache Gheorghe Says:

    Impresionant, intr-adevar mareata viata acestui om. Un sfat venit de la un cititor al lucrarilor sale.. nu ar fi rau daca felul in care scrieti ar capata o nuanta ceva mai atractiva, mai captivanta si pentru cei aflati la inceputurile cunoasterii.

  6. Cristian Florentin Says:

    Buna ziua, domnule profesor

    Sunt Cristian Florentin, un fost student de-al dumneavostră (am absolvit Facultatea de Sociologie anul trecut) şi doresc să vă mulţumesc pentru ştiinţa, cărţile, ideile frumoase şi experienţele pe care ni le-aţi împărtăşit la cursurile dumneavoastră (la care m-am remarcat mai mult prin faptul că întârziam). Din punct de vedere profesional, nu am ajuns prea departe cu sociologia (cu criza asta, n-am reuşit să devin nici măcar şomer, din cauza practicilor unei multinaţionale de a angaja fără carte de muncă), dar poate şi din vina mea, fiindcă nu am strălucit la capitolul cercetare sociologică. De fapt, foarte puţini dintre colegii de care mai ştiu au ajuns să lucreze în domeniul sociologiei după absolvire. Dar nu despre asta voiam să vorbesc, ci despre câştigul uman şi intelectual, la care eu ţin.
    Aş dori să vă mulţumesc pentru cartea “No Logo”, din care ne-aţi citit la cursurile despre publicitate. Am cumpărat-o imediat, dar abia după un an am citit-o şi mi-a luat vreo trei luni s-o termin. E o carte care m-a ajutat să înţeleg mai bine lumea, care mi-a oferit răspunsuri şi care cumva “îmi lipsea”. Nu aş fi ajuns prea uşor la Naomi Klein fără cursurile dumneavoastră!
    De un an scriu eseuri şi recenzii pe un blog cultural (bookblog.ro, la secţiunea religie şi ştiinţe umaniste), un hobby din care îmi câştig oarece respect de sine. La următoarea adresă puteţi citi recenzia mea la “No Logo”:

    http://www.bookblog.ro/stiinte-umaniste-religie/psihologiesociologie/no-logo-tirania-marcilor-i/

    M-aş simţi onorat dacă v-aţi uita şi v-ar plăcea, deşi ştiu că n-o să vă fie pe plac modul de citare (în site se folosesc doar ghilimele şi italice, pentru a nu încărca textul, care se adresează, teoretic, tuturor).
    Sper să vă bucure aceste rânduri. Vă doresc sănătate şi să vă bucuraţi de un auditoriu cât mai larg şi mai cald. Iar dacă uneori tăcerea studenţilor la cursurile dumneavoastră vi se pare apăsătoare, să ştiţi că puteţi avea surprize!

  7. MIRCEA POPA Says:

    Domnule profesor,
    Sunt incantat si placut impresionat de BLOGUL dvs. si de stilul dvs. de redactare si de comunicare cu studentii.Desi nu v-am cunoscut ca persoana fizica,am invatzat de pe cartile dvs. si cred ca de departe stilul dvs. de a explica conceptele sociologice este cel mai bun.
    Am fost inspirat de unul din capitolele din cartea dvs.,cel legat de PLAGIAT si redactare cand am scris aceasta poezie

    http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1825369/Text_Libris_(Balada_Copy-Paste)

  8. Sarbatoritul zilei: Septimiu Chelcea! « Al mai shucar si mai minunat blog! Says:

    [...] implineste frumoasa varsta de 70 de ani (pentru cine nu stie despre cine este vorba, intrati AICI , unde veti da de frumosul blog al dansului; da, dansul la 70 de ani are blog, iar multi colegi [...]

  9. Emil Studentu Minune Says:

    La multi ani domnule profesor! O sarbatorire cat mai fastuasa!

  10. Crina Grigore Says:

    Domnule profesor,

    Doresc sa va felicit pentru intreaga cariera didactica si sa va urez un sincer “La multi ani!”. De asemenea, felicitari pentru tot ce ati intreprins in acesti ani, sa aveti parte de multa sanatate, liniste si succes in tot ceea ce va doriti pe viitor.

    Va multumesc pentru anii pe care i-ati dedicat nu numai carierei de profesor, ci pentru ca ati fost, cu siguranta, un model demn de urmat atat pentru noi, studentii, cat si pentru colegii dumneavoastra.

    Crina Grigore

  11. bogdan juncu Says:

    O zi buna Domnule Profesor

    Ne-ati lasat Autenticitatea si stimulul de a il citi pe Irenaus Eibl-Eibesfeldt, inca netradus la vremea aceea.

    Anii 90 au fost critici pentru reforma sociologiei romanesti.

    Multam si La Multi Ani!

    Bogdan Juncu
    promotia 96

  12. Nicolae Rotaru Says:

    Sal’tare Magistre,
    Mă bucur şi aici că mi-aţi fost dascăl la Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, că v-am avut “comisar” la Doctorat, că mi-aţi rămas model de urmat la catedră, că nu m-aţi şters de pe lista cu prieteni, că vă calc pe urme şi nu vă pot ajunge.
    Cu patriotism local şi invidie psihosociologică,
    Prof. univ. dr. ing. Nicolae Rotaru

  13. R Says:

    Bună ziua, domnule Profesor!

    Este dimineaţă şi uşor frig, iar întâmplarea care m-a condus aici, pe blog, este una simplă. Simt, ca acum aproape 20 de ani, când sosea ziua seminarului matinal cu dumneavoastră, un freamăt în stomac – voi putea să răspund întrebărilor, oare am înţeles bine cele predate la curs?
    Mă stăpâneşte un zâmbet, amintirea devine caldă, luminoasă, uşoară. Stăteam cuminte într-o băncuţă a unei camere aflate în clădirea Facultăţii de Drept şi scriam cu atenţie întrebările care urmau să-şi afle răspunsul în cadrul unor discuţii documentate, nu la întâmplare sau în pripă. Am învăţat că întrebarea este la fel de importantă sau poate mai importantă ca răspunsul.
    Vă mulţumesc pentru modelul profesional oferit cu generozitate nouă, studenţilor.


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 27 other followers

%d bloggers like this: